Procurorul-șef al Parchetului European (European Public Prosecutor’s Office - EPPO), fosta șefă DNA Laura Codruța Kovesi, a repurtat o victorie parțială pentru instituție, obținând din partea autorităților UE o majorare a bugetului pe 2021 al Parchetului, pe care o ceruse public în repetate rânduri, însă banii în plus reprezintă mai puțin de jumătate din suma solicitată de Kovesi.
Noua instituție a Parchetului European (European Public Prosecutor’s Office - EPPO), condusă de fosta șefă a DNA-ului românesc Laura Codruța Kovesi, a atribuit un contract de furnizare de "servicii specializate de training în domeniul de lucru al EPPO", training care va include cursuri de legislație, jurisprudență și tehnici de investigație pentru personalul Parchetului, inclusiv pentru procurorii europeni. Inițierea licitației de atribuire a contractului a fost semnalată în premieră de Profit.ro în toamna lui 2020.
Comisia Europeană a trimis avize motivate României și Irlandei din cauza neîndeplinirii obligației de a comunica transpunerea normelor UE în legislația lor națională privind combaterea fraudelor vizând interesele financiare ale Uniunii.
Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, s-a întâlnit cu procurorul-șef al Ungariei, considerat un apropiat al premierului Viktor Orban și al partidului său Fidesz, în aceeași zi în care Ungaria și Polonia, niciuna dintre ele membră a EPPO, au blocat prin veto adoptarea proiectului bugetului Uniunii Europene aferent perioadei 2021-2027 și a finanțărilor în curs, nemulțumite de condiționarea acordării fondurilor UE de așa-zisa "respectare a statului de drept".
Noua instituție a Parchetului European (European Public Prosecutor’s Office - EPPO), condusă de fosta șefă a DNA-ului românesc Laura Codruța Kovesi și care ar trebui să devină operațională cel mai devreme luna viitoare, a lansat în prima parte a lunii iunie o licitație publică pentru a achiziționa "servicii specializate de training în domeniul de lucru al EPPO", care vor include cursuri de legislație, jurisprudență și tehnici de investigație pentru personalul Parchetului, inclusiv pentru procurori.
Ea a depus astăzi plângere la ÎCCJ împotriva măsurii preventive, în condițiile Codului de procedură penală. Cauza se află încă în procedură de cameră preliminară, nefiind stabilit deocamdată primul termen de judecată.
Ideea înființării instituției nu se bucură de suportul unanim al statelor membre UE, acesta fiind și motivul pentru care înființarea sa a fost întârziată. Soluția a fost găsită de Franța și Germania, care în decembrie 2016 au cerut, printr-o declarație comună, ca Oficiul Procurorului European să fie înființat prin așa-numitul mecanism al "cooperării lărgite" dintre mai multe state UE, prevăzut de tratatele de bază și care permite ocolirea regulii unanimității.
UE trebuie să își intensifice lupta împotriva fraudei, iar Comisia Europeană trebuie să reconsidere rolul și responsabilitățile Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul său, deoarece sistemul actual de investigare a fraudelor prezintă deficiențe inerente, conform unui nou raport al Curții de Conturi Europene.